Henri Coanda, cartierul fantoma al ANL

Peste 1.100 de vile ar fi trebuit finalizate in urma cu ase ani intr-un cartier din nordul Capitalei, realizat de Agentia Nationala pentru Locuinte. Astazi ansamblul rezidential arata de parca ar fi fost lovit de tsunami, fara drumuri si utilitati si cu majoritatea caselor neterminate.

Drumul catre cartierul ANL „Henri Coanda" este cunoscut doar locuitorilor. Nici macar taximetritii din Capitala nu tiu exact cum se ajunge acolo. In partea de nord a Capitalei, in zona complexului Sere Pipera - Aeroportul Baneasa - Comuna Voluntari, pe 119 hectare de teren, in una dintre cele mai ravnite zone ale Bucuretiului, se intinde poate cel mai cunoscut proiect rezidential al ANL.

Ca sa ajungi cu maina in „Henri Coanda" trebuie sa ai spirit de aventura. Pe sub podul din Pipera, in drum spre cartier, asfaltul, apoi cimentul, se termina dupa cateva sute de metri, lasand locul noroaielor. Nici aleile dintre vile nu sunt asfaltate. Peisajul este dezolant, ai impresia ca in aceasta zona, care s-a dorit a fi una civilizata, a trecut un tsunami, care a lasat in urma lui munti de gunoaie i resturi de materiale de constructie. „Situatia noastra e groaznica. Nu avem nimic. Nici apa, nici drumuri, nici infrastructura. Sa veniti aici cand ploua. Nu mai ieiti de aici. Totul se transforma intr-un mare noroi", spune Adriana Mircea, unul dintre beneficiari, care locuiete intr-o vila. „Seara e horror. Nu e lumina stradala, nu e tipenie de om. Doar caini, foarte multi

caini care s-au salbaticit. De aceea avem grija de ei", povestete sotul Adrianei, care scoate din portbagajul mainii un sac cu mancare pentru maidanezi i incepe s-o imparta acestora. „Daca ti se intampla seara ceva, daca ai nevoie de o ambulanta sau suni la 112, nici nu tii unde sa le spui acelor oameni sa vina. Ce adresa sa le dai? Daca nu au maina 4x4, raman impotmoliti", afirma Adriana Mircea.

Membrii familiei Mircea au declarat pentru RL ca au mai cheltuit din propriul buzunar inca 10.000 de euro pentru a se muta in propria casa. „Ne-am tras curent electric, aa cum am putut. Am sapat o fosa septica pentru a suplini canalizarea i ne descurcam destul de greu. Noi am avut noroc ca ne-am vazut casa finalizata, pentru ca am stat pe capul muncitorilor. Altfel, eram in situatia vecinilor notri, care nu au terminat nici acum", povestete Adriana Mircea. „Deocamdata, suntem putini cei care am avut indrazneala sa ne mutam in conditii de utilitate ca la inceputul secolui 20. Avem curent electric de organizare de antier, cu firele pe stalpi care stau sa cada, apa luam de unde apucam, iar de canal ce sa mai vorbim. Toamna i primavara, cand ploua, nici cu maina 4x4 nu eti sigur ca mai poti intra pe acele drumuri", spune Angela Bubulac, vicepreedintele Asociatiei Detinatorilor de Lot Cartier Henri Coanda.

Dramele beneficiarilor

In urma cu opt ani, cand a fost lansat proiectul, reprezentantii ANL au anuntat ca scot la bataie 1.109 vile, cu suprafata construibila intre 120 i 340 de metri patrati, care costau intre 55.000 de euro i 160.000 de euro. Avand in vedere ca TVA-ul a fost subventionat, iar terenul fusese pus la dispozitie gratuit de catre autoritatile locale

, care s-au angajat ca se vor ocupa i de infrastructura (apa, canal, gaze, drumuri), oferta

parea foarte, foarte tentanta.

Prin urmare, foarte multi bucureteni au vrut sa fie beneficiarii unei vile ANL la un pret mult sub cel al pietei. „Eu mi-am vandut apartamentul cu trei camere, cu 14.000 de dolari, ca sa am bani de avans, si m-am mutat impreuna cu familia cu chirie. In cei opt ani care au trecut, pretul apartamentului meu pe care l-am vandut ajunsese la 160.000 de euro, iar eu am ramas doar cu 14.000 de dolari blocati in banca de ANL. Pentru asta i-am dat in judecata", spune Sorin, unul dintre beneficiari. „Noi am vandut in 2003 un apartament cu doua camere cu 12.000 de dolari. Noi am avut incredere in Guvern care a spus ca ne vor termina casa in 2005. In 2008, apartamentul nostru ajunsese sa valoreze 100.000 de euro, iar noi inca nu luasem in primire casa. Prin urmare, noi am pierdut 100.000 de euro", considera Adriana Mircea.

ANL: Primaria Capitalei este de vina

Intrebati cum explica intarzierea lucrarilor la cartierul „Henri Coanda", reprezentantii ANL ne-au declarat: „Proiectul nu a putut fi finalizat din cauza cererilor de retrocedare aparute ulterior, dintre care cea mai importanta este cea a lui Radu Ioan Fotino, care a determinat o suspendare temporara a lucrarilor, i din cauza problemelor permanente legate de utilitati". Despre actualul stadiu al lucrarilor, conducerea ANL afirma: „O serie de beneficiari i-au preluat locuintele fara insa a beneficia de utilitati. Lucrarile de constructie la majoritatea loturilor din cartier sunt executate, in medie, in proportie de 80%, ele neputand fi terminate din cauza inexistentei utilitatilor, a caror executie este in sarcina Primariei Bucureti".

Primaria Capitalei: Consiliul Judetean Ilfov este de vina

Conducerea ANL sustine in raspunsul trimis catre RL ca exista o serie de conventii incheiate cu PMB cu privire la cartierul „Henri Coanda", in care PMB ii asuma obligatia realizarii retelelor de apa i canal i de „sistematizare verticala i a retelelor de drumuri interioare de pe toata suprafata ansamblului".

De cealalta parte, conducerea PMB declara RL ca "nu are posibilitatea legala de a investi in realizarea lucrarilor de utilitati necesare pe Ansamblul „Henri Coanda", deoarece strazile aflate pe teritoriul oraului Voluntari sunt proprietatea publica a judetului Ilfov. „Cu toate ca in edinta din 28 februarie consilierii PDL au alocat fonduri pentru acest proiect, nu exista o Hotarare de Guvern prin care sa fie trecuta proprietatea terenurilor aferente strazilor de pe raza teritoriala a oraului Voluntari i care apartin cartierului ANL Henri Coanda, catre CGMB", se disculpa reprezentantii Primariei Capitalei.

„Interesul politic" poate termina cartierul

Angela Bubulac, vicepre-edintele Asociatiei Detina-torilor de Lot Cartier Henri Coanda, afirma ca „toate proiectele de acest tip din Bucureti sunt privite politic". „Acest cartier se va finaliza, probabil, doar daca interesul politic de moment este favorabil acestui proiect guvernamental sau cand justitia ii va spune hotararea", afirma Bubulac, a carei asociatie este acum in proces cu toate institutiile implicate in proiectul Henri Coanda. „Ceea ce este tragic este ca noi am investit bani, platim rate la banci pe nite imobile supuse acum furturilor, vandalizarii i autodistrugerii, din cauza lipsei de responsabilitate i a lipsei capacitatii de management a primarilor alei", considera Bubulac.

Dupa ce criterii s-au impartit casele in Henri Coanda

varsta pana in 35 la ani (10 puncte)

evacuat dintr-o locuinta nationalizata (50 puncte)

casatorit (15 puncte)

familie monoparentala (10 puncte)

pentru fiecare copil aflat in intretinere (5 puncte)

sa nu mai fi beneficiat de o locuinta construita prin ANL (10 puncte)

daca solicitantul are handicap (10 puncte)

Printre beneficiari se afla si politicieni

Printre cei care au dorit in 2003 sa obtina o vila in cartierul „Henri Coanda" s-au aflat i mai multi politicieni, potrivit presei.Printre numele vehiculate se numara Tudor Mohora (fost deputat PSD), Octavian tireanu (fost deputat PSD), Decebal Ilina (general MApN), Roxana Bichel (prietena si partenera de afaceri a Danei Nastase), Ileana Stana Ionescu (fost deputat), Silvia Ciornei (fost senator PC), Constantin Buchet (membru CNSAS).

Cum ajungi acasa, noaptea, in Henri Coanda?

Patania unui locuitor al cartierului „Henri Coanda", povestita pe blogul sau www.dono.ro: „Dupa vreo 2 minute am parasit asfaltul i am ajuns pe pamant batatorit. Vreo 2 renuntasera. Mai mergem un pic i ajungem pe pamant nebatatorit, casele dispareau, iluminatul public nu mai exista. Mai renunta 2... Io merg mai departe, mai erau doi in fata mea. Dispare i pamanul nebatatorit, apar baltile, mocirla. Case nu mai erau, in fatza se casca un hau de bezna".

Sursa: Romania Libera